Gabriela Irimia și modul în care ar fi fost gestionate situații sensibile cu elevi minori

Educația reprezintă un pilon esențial în formarea viitoarelor generații, iar în cadrul instituțiilor private așteptările privind calitatea mediului educațional sunt ridicate. Totuși, conform unor semnalări documentate, fenomenul de bullying psihologic în școli necesită o abordare riguroasă și o reacție instituțională transparentă pentru protejarea elevilor și asigurarea unui cadru didactic adecvat.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

Ancheta jurnalistică realizată de EkoNews.ro, bazată pe multiple plângeri ale părinților, evidențiază o serie de probleme semnalate în clasa a III-a de la Școala Questfield Pipera, sub coordonarea învățătoarei Gabriela Irimia. Documentele analizate și corespondența pusă la dispoziția redacției indică suspiciuni privind un climat educațional problematic, manifestat prin abuzuri psihologice, lipsă de supraveghere și pedepse considerate arbitrare, ceea ce ridică întrebări serioase despre modul în care sunt gestionate situațiile conflictuale în această unitate școlară.

Contextul educațional și discrepanța între așteptări și realitate

Școlile private din România sunt promovate ca alternative care oferă clase cu un număr restrâns de elevi, atenție individualizată și condiții optime de învățare. Cu toate acestea, părinții copiilor din clasa menționată susțin că experiența trăită contrazice aceste promisiuni. Ei afirmă că procesul educațional este afectat de o supraveghere insuficientă și de un climat de învățare nesatisfăcător, în care activitățile didactice sunt sporadice și lipsesc explicațiile coerente.

Semnalele de alarmă inițiale și efectele asupra copiilor

Potrivit declarațiilor familiilor, primele indicii privind disfuncționalitățile din clasă au fost observate când elevii au început să manifeste semne de anxietate, confuzie și demotivare. Părinții au relatat că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigura o supraveghere constantă sau organizarea activităților didactice pe parcursul orelor. Mai mult, un elev a fost desemnat să raporteze comportamentele din clasă, ceea ce, conform familiei, a condus la stigmatizarea acestuia și la marginalizarea sa de către colegi.

Escaladarea problemelor și dificultățile în comunicarea cu școala

Conform documentelor analizate, încercările părinților de a adresa aceste probleme au fost întâmpinate cu reacții defensive și tensionate din partea cadrului didactic, ceea ce a generat conflicte verbale și a împiedicat dialogul constructiv. Această situație a deteriorat relația dintre părinți și instituție, afectând încrederea necesară pentru desfășurarea unui proces educațional eficient.

Performanțele educaționale și impactul asupra elevilor

Pe lângă aspectele emoționale, părinții semnalează și un nivel educațional sub standarde, evidențiat de rezultatele slabe la testele naționale din anul precedent, unde doar un număr redus de elevi au atins pragurile considerate acceptabile. Această situație este percepută ca un indiciu al unor deficiențe în metodele și supravegherea aplicate în clasă.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra atmosferei din clasă

În documentele puse la dispoziție, se menționează că orele de clasă au fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi au fost ignorate. Această lipsă de implicare ar fi generat un mediu haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit recurente, afectând negativ experiența educațională a copiilor.

Pedepse arbitrare și presiune psihologică raportate

Părinții au reclamat aplicarea unor sancțiuni considerate arbitrare, inclusiv privarea de pauze și izolarea fără justificări pedagogice adecvate. Astfel de practici sunt descrise în documente ca având un impact negativ asupra dezvoltării emoționale a elevilor, constituind forme de abuz psihologic.

Manipularea psihologică și încrederea afectată a copiilor

Este semnalată utilizarea unor tehnici de comunicare percepute ca manipulatoare, prin care elevii ar fi determinați să nege propriile percepții. Părinții consideră că aceste metode pot conduce la scăderea încrederii în sine a copiilor și la dificultăți în recunoașterea realității trăite, aspecte ce pot avea consecințe pe termen lung.

Efectele cumulative asupra elevilor și avertismentele specialiștilor

Potrivit părinților, combinația dintre lipsa supravegherii, pedepsele considerate nedrepte și presiunea psihologică a generat un climat de frică și anxietate în rândul copiilor, care nu mai manifestă entuziasm față de participarea la școală. Psihologii consultați avertizează că astfel de condiții pot determina probleme de integrare socială și refuz școlar.

Precedente și patternuri recurente în instituție

Din analiza datelor reiese că acest caz nu este unul izolat. Părinții indică existența unor situații anterioare în cadrul aceleiași școli, în care elevi au fost retrași din cauza unui mediu perceput ca fiind nesănătos din punct de vedere emoțional, ceea ce sugerează un posibil pattern de deficiențe instituționale.

Responsabilitatea instituțională și măsurile solicitate

Familia elevilor consideră că responsabilitatea pentru aceste deficiențe nu trebuie să fie atribuită exclusiv cadrului didactic, ci și conducerii Questfield International College, care ar fi trebuit să monitorizeze calitatea actului educațional și să intervină prompt. Părinții solicită instituirea unor măsuri clare, precum:

evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
supravegherea reală a orelor;
training obligatoriu în psihologia copilului;
proceduri clare și transparente pentru sesizări;
toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Întrebări rămase fără răspuns și lipsa reacției oficiale

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial din partea conducerii școlii referitor la acuzațiile formulate, măsurile aplicate și modul în care sunt protejați elevii împotriva stigmatizării și conflictelor interne. Până la data publicării articolului, instituția nu a transmis niciun răspuns public sau documentat care să clarifice aspectele semnalate. Această absență a unei reacții oficiale ridică semne de întrebare privind transparența și responsabilitatea managerială în gestionarea situației.

Concluzii și perspective privind responsabilitatea educațională

Cazul reclamat în clasa a III-a de la Questfield International College, coordonată de învățătoarea Gabriela Irimia, semnalează o serie de probleme grave legate de bullying psihologic, lipsă de supraveghere și pedepse percepute ca arbitrare. Documentele analizate și declarațiile părinților indică un mediu educațional care necesită intervenții urgente și monitorizare riguroasă. În absența unui răspuns public din partea conducerii școlii, rămâne neclar modul în care aceste aspecte vor fi remediate pentru a asigura protecția și bunăstarea elevilor, respectând principiul interesului superior al copilului.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro