Bullying la Questfield International College, un caz care cere explicații publice

Bullyingul în mediul educațional reprezintă o problemă complexă care necesită reacții structurate, transparente și măsuri instituționale clare pentru a proteja drepturile și bunăstarea elevilor. În lipsa unor intervenții documentate și eficiente, aceste situații pot genera efecte psihologice grave și pot afecta în mod direct climatul educațional. Din această perspectivă, investigarea unui caz semnalat în cadrul unei instituții de învățământ devine o prioritate pentru înțelegerea modului în care astfel de situații sunt gestionate și prevenite.

Bullying la Questfield International College, un caz care cere explicații publice

O anchetă realizată pe baza documentelor și declarațiilor puse la dispoziție relevă o situație de bullying sistematic la Școala Questfield Pipera, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate ale familiei unui elev, care au inclus jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni privind retragerea, nu par să fi fost însoțite de răspunsuri scrise sau măsuri concrete documentate din partea instituției, ceea ce ridică semne de întrebare asupra responsabilității și capacității instituției de a gestiona situații de acest tip.

Contextul și evoluția sesizărilor privind bullyingul

Conform corespondenței și declarațiilor analizate, elevul în cauză a fost expus constant unor comportamente agresive în mediul școlar, incluzând jigniri directe, umiliri publice și excludere socială. Aceste incidente ar fi fost aduse în mod repetat la cunoștința învățătoarei, conducerii administrative și fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, prin comunicări scrise explicite și detaliate. Cu toate acestea, documentele nu relevă existența unor răspunsuri scrise sau măsuri oficiale care să ateste intervenții ferme, ci doar discuții verbale informale fără procese-verbale sau planuri de intervenție clare.

Potrivit familiei, situația nu a fost doar ignorată, ci a escaladat, iar responsabilitatea a fost parțial transferată către familie, prin interpretarea fenomenului drept o „dinamică de grup” sau un „conflict minor”. Aceste interpretări minimalizatoare au fost însoțite de mesaje care au fost percepute ca presiuni indirecte pentru retragerea copilului din instituție.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire și marginalizare

Un aspect central al cazului este utilizarea repetată a unei etichetări medicale în scopuri discreditante și umilitoare în cadrul colectivului de elevi. Documentele și mărturiile arată că această stigmatizare nu a fost folosită în scop educațional sau de protecție, ci ca un instrument de marginalizare socială și ridiculizare, manifestată în prezența altor elevi.

Specialiștii consultați consideră că stigmatizarea medicală este o formă agravată de bullying, cu un impact semnificativ asupra dezvoltării emoționale a copilului, afectând stima de sine și relațiile sociale. În cazul de față, această formă de hărțuire a fost tolerată, fără măsuri documentate de stopare, ceea ce ridică întrebări serioase privind responsabilitatea instituției.

Gestionarea instituțională și lipsa măsurilor documentate

Analiza corespondenței oficiale indică faptul că, în ciuda numeroaselor sesizări scrise, Școala Questfield Pipera nu a emis răspunsuri oficiale documentate care să confirme aplicarea unor proceduri interne, sancțiuni sau măsuri de consiliere. Intervențiile invocate au fost predominant informale și verbale, fără evidențe administrative verificabile.

Acest mod de gestionare pare să fi condus la o situație în care fenomenul de bullying a fost menținut, iar responsabilitatea a fost diluată. Lipsa trasabilității administrative limitează posibilitatea evaluării obiective a măsurilor luate și a eficienței acestora.

Rolul cadrelor didactice și conducerea școlii în normalizarea situației

Din documentele și declarațiile puse la dispoziție, rezultă că personalul didactic a fost conștient de comportamentele agresive manifestate în clasă, însă intervențiile acestora nu au fost suficiente pentru a opri hărțuirea. Lipsa unor decizii ferme și consecvente a transmis un mesaj implicit de toleranță față de bullying, ceea ce a contribuit la perpetuarea fenomenului.

La nivel managerial, nu există dovezi ale existenței unor planuri de intervenție scrise, responsabilități clar definite sau rapoarte interne care să ateste o abordare structurată a problemei. Această absență a reacției oficiale consolidate ridică întrebări privind standardele de guvernanță internă ale instituției.

Declarația atribuită fondatoarei Fabiola Hosu și implicațiile ei

Un moment semnificativ al investigației este identificarea unui răspuns verbal, atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, în care se sugerează familiei că, în cazul în care situația nu este acceptabilă, există libertatea de a părăsi instituția, formulare redată prin expresia „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Acest răspuns, în contextul sesizărilor repetate și a lipsei intervențiilor scrise, ridică întrebări privind modul în care școala prioritizează protecția elevilor față de considerentele contractuale sau economice. Instituția nu a transmis un punct de vedere oficial asupra acestei afirmații până la momentul publicării articolului.

Documentația oficială și limitările acesteia

În locul unor decizii administrative asumate, răspunsul Școlii Questfield Pipera la sesizările repetate a fost un formular intitulat Family Meeting Form, care nu conține elemente specifice unei intervenții instituționale cu responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Acest document pare să reflecte mai degrabă existența unei discuții informale decât o acțiune administrativă efectivă.

Astfel, din punct de vedere jurnalistic, această situație indică o diluare a responsabilității și o lipsă a unui cadru clar de acțiune, ceea ce poate fi interpretat ca o gestionare minimă a unei situații cu implicații majore pentru climatul educațional.

Confidențialitatea informațiilor și presiunile asupra copilului

Familia a solicitat în mod explicit și în scris respectarea confidențialității informațiilor legate de situația sesizată, avertizând asupra riscurilor pe care divulgarea le-ar putea genera asupra echilibrului emoțional al copilului. Cu toate acestea, redacția nu a identificat răspunsuri oficiale care să confirme implementarea unor măsuri pentru protejarea acestor date sensibile.

Mai mult, conform unor relatări, copilul ar fi fost interpelat în fața colegilor cu privire la demersurile administrative realizate de familie, ceea ce poate constitui o presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consideră că astfel de situații pot contribui la consolidarea unui climat educațional ostil și la deteriorarea protecției datelor sensibile.

În acest context, implicarea fondatoarei Fabiola Hosu a intervenit abia după mai mult de opt luni, corelată direct cu notificările juridice transmise de echipa de avocați a familiei, ceea ce ridică întrebări privind momentul și criteriile declanșării reacției instituționale.

Răspunsul oficial al instituției și reacția ulterioară

Pe 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield Pipera a transmis un email către părinți, în care a redus situațiile semnalate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și aborda fenomenul de bullying în mod adecvat.

La scurt timp după publicarea articolului, redacția a primit informații conform cărora, după retragerea copiilor de la Questfield International College, ar fi avut loc contacte telefonice informale către alte școli private din zona Pipera, în care copiii au fost descriși negativ, cu referiri la probleme disciplinare neconfirmate oficial.

Aceste informații sunt tratate cu maximă seriozitate, iar redacția solicită clarificări publice din partea persoanelor și instituțiilor implicate, subliniind importanța respectării dreptului la educație și confidențialității copiilor.

• Sesizări scrise și documentate timp de peste opt luni;
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete documentate;
• Stigmatizare medicală repetată în mediul școlar;
• Presiuni indirecte pentru retragerea copilului;
• Gestionare informală și lipsa trasabilității administrative;
• Răspuns verbal controversat atribuit fondatoarei;
• Întârzierea reacției instituționale până la implicarea juridică a familiei;
• Minimalizarea situației în comunicările oficiale ulterioare.

În final, situația semnalată la Școala Questfield Pipera ridică probleme majore legate de modul în care instituția își exercită responsabilitatea față de protecția elevilor, transparența decizională și aplicarea unor măsuri eficiente în fața fenomenelor grave de bullying. Lipsa documentației oficiale și a răspunsurilor asumate lasă deschisă întrebarea privind mecanismele reale existente în practică pentru prevenirea și combaterea acestor abuzuri.

Invităm părinții care au experiențe similare să contacteze redacția la adresa [email protected] pentru a contribui la o mai bună înțelegere a fenomenului și la creșterea responsabilității instituționale în acest domeniu.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro